România – o colonie în DEVĂLMĂȘIE …

0
179

România – o colonie în DEVĂLMĂȘIE

Că România a fost de multă vreme transformată într-o colonie – acesta este pur și simplu un truism pentru cine înțelege cu adevărat situația în care ne aflăm. Că acest umilitor statut e doar consecința unei nesfârșite serii de complicități – e iarăși cât se poate de clar. Însă ceea ce ne particularizează pe scena istoriei nu e nici măcar faptul că suntem o colonie. Ceea ce ne face cu adevărat unici este realitatea că suntem O COLONIE ÎN DEVĂLMĂȘIE! Sunt atât de multe felii de țară cu care se servesc nestingheriți atât de mulți stăpâni, încât e deja destul de complicat să mai ripostezi. Lanțurile cărui cârmuitor indirect să le rupi mai întâi?

În plus, e plină scena politică de „bărbați de stat” care, după ce au contribuit din plin la așezarea de noi zale, își rup acum tricourile de pe piept de mari luptători ce sunt împotriva celor care ne abuzează, fie ei dinăuntrul sau din afara țării. Acești vajnici luptători se aseamănă până la identitate cu un puști pe care mi-l amintesc, din vremuri de demult. Obișnuia să amenințe și să ragă ca un leu. …Însă numai după ce se plictiseau să-l trateze ca pe un sclav băieții de la cealaltă scară. Imediat ce se îndepărtau suficient cât să iasă din zona de pericol, devenea brusc cel mai curajos băiat din blocurile românești. Auzindu-l, ziceai că sigur e un pui de Superman. Dacă înțelegeai întregul context, pricepeai însă repede că era doar un copilandru temător care încerca să pozeze în campion…

M-am săturat să văd cum anii trec și cum unii se tot „bat” cu nedreptățile, cum „luptă” împotriva noilor și perfidelor forme de sclavie. Asta în timp ce majoritatea românilor chiar își doresc LIBERTATE, chiar își cer DREPTUL la DEMNITATE și la propriul DESTIN. …O majoritate tăcută care n-are încotro și se vede nevoită să asiste neputincioasă la scurgerea implacabilă a nisipului din clepsidra acestui neam!

Sunt un optimist incurabil și cred cu tărie că putem inversa mersul acesta înjositor și fără sens. În același timp, sunt cât se poate de realist. Mi-e CLAR că singura șansă este aceea a unei acțiuni unitare a tuturor celor care cred într-un alt tip de deplasare – una verticală, perpendiculară pe sol. Nu că am fi noi buricul pământului… Nu că ar fi bine să ne imaginăm rupți total de lume și funcționând ca o monadă de sine stătătoare… Să luptăm însă, ÎMPREUNĂ, pentru a face realitate din visul de a fi LIBERI, liberi să ne urmăm propriul DESTIN – pentru asta merită orice efort!

Nu trăim veșnic. Doar câțiva stropi de apă pe un râu, doar câteva fire de nisip pe-o plajă… Și, tocmai de aceea, a nu face din scurta noastră trecere o permanentă căutare și facere de ROST e pur și simplu încununare cu absurd!

Probabil mulți au realizat deja – nu mă interesează absolut deloc o „carieră politică”. Motiv pentru care și sunt un om cât se poate de LIBER! …De fapt, până la urmă, acesta și e rolul meu – de a propune un altfel de drum. Drumul omului liber… Un drum pe care vă invit să pășim împreună, în număr cât mai mare… Doar așa vom reuși să ajungem, cu adevărat, UNDEVA. Doar așa vom reuși să ieșim din bucla asta temporală în care suntem ținuți prizonieri. Doar așa vom izbuti să spargem bula de săpun pe care ne-au creat-o și despre care ne-au spus că-i zice… „lumea”.

Fie să FIM! …Nu pentru că e o încheiere de text ce sună bine. Ci pentru că doar așa are rost. Doar așa are… ROST!

Posted by | View Post | View Group