Test grilă pentru Procurorul General al …

0
175

Test grilă pentru Procurorul General al României, domnul Augustin Lazăr

Stimate domnule Procuror General,

Ne spuneți, într-o declarație publicată pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Public, faptul că „analizați” solicitarea Comisiei de Anchetă (de a ne transmite o copie după Dosarul nr. 213/P/2017, precum și declarațiile persoanelor audiate). Având în vedere și precedentul răspuns pe care ni l-ați oferit, ce vă cer eu e să „analizați” altceva. Anume – care dintre următoarele TREI variante este cea corectă:

1. Slabă pregătire profesională;
2. Neglijență în serviciu;
3. Rea credință, posibil abuz în serviciu.

Nu aveți, în rest, ce „analiza”, domnule Augustin Lazăr. Analiza este (deja) efectuată de către Curtea Constituțională a României! CCR vorbește în clar despre principiul cooperării loiale între instituțiile statului. Or, atâta vreme cât concluziile din raportul final, precum și toate documentele unei comisii parlamentare de anchetă pot ajunge la Parchet pentru a fi folosite în cadrul unei anchete judiciare, conform principiului simetriei, și documentele Parchetului e firesc să fie trimise (la cerere) către Comisia parlamentară de Anchetă, ÎN VEDEREA CLARIFICĂRII FAPTELOR ȘI ÎMPREJURĂRILOR cercetate de către membrii Comisiei.

De asemenea, dacă nu vă cer prea mult, aș prefera să nu mai citați trunchiat, parțial, PENTRU A INDUCE CU BUNĂ ȘTIINȚĂ ÎN EROARE! Ziceți așa, domnule Procuror General: „Ma(i) mult, la paragraful nr. 38 din Decizia Curții Constituționale nr. 430 din 21 iunie 2017 se prevede că: “activitatea unei comisii de anchetă nu are nici o tangență cu o anchetă judiciară”. – UPS! Avem o problemuță aici, domnule Augustin Lazăr. Iată citatul complet (ați omis CU BUNĂ ȘTIINȚĂ șase cuvinte ESENȚIALE!):

„PRIN PRISMA CELOR DE MAI SUS, este evident că activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio tangenţă cu o anchetă judiciară.”

Sensul afirmației că “activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio tangență cu o anchetă judiciară” nu este acela pe care doriți să-l imprimați manipulând prin trunchierea textului, anume că n-ar trebui să ne trimiteți o copie după Dosarul nr. 213/P/2017 (precum și declarațiile persoanelor audiate) pentru că n-au legătură cele două anchete. Nu, domnule Lazăr, sensul textului este taman pe dos – TOCMAI pentru că NU au legătură cele două tipuri de anchetă, în baza principiului cooperării loiale între instituțiile statului, aveți obligația de a ne pune la dispoziție documentele cerute. La fel cum, în baza aceluiași principiu, și noi avem obligația de a vă pune la dispoziție documentele Comisiei de Anchetă, dacă vă servesc în desfășurarea unei anchete judiciare.

Apoi, dacă tot „analizați”, domnule Procuror General, vă rog #insistent să analizați și cele ȘASE cuvinte pe care le-ați tăiat din context cu drujba: „PRIN PRISMA CELOR DE MAI SUS”. …Păi hai, zic, să vedem ce e „mai sus”!

Mai… sus, mai exact la la paragraful nr. 36 din Decizia Curții Constituționale nr. 430 din 21 iunie 2017, scrie așa:
„Prin urmare, principiul colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului presupune exercitarea cu bună-credinţă atât a competenţelor inerente funcţiei de anchetă a Parlamentului, CÂT ŞI A CALITĂŢII DE REPREZENTANT AL UNEI INSTITUŢII PUBLICE”.

…Adică exact ce NU dovediți, domnule Augustin Lazăr – „exercitarea cu bună-credinţă A CALITĂŢII DE REPREZENTANT AL UNEI INSTITUŢII PUBLICE”! Nu numai că ați pornit această anchetă judiciară cu scopul evident de a bloca activitatea Comisiei parlamentare de Anchetă (la acel moment, nu aveam încă Decizia CCR care spune, negru pe alb, că o anchetă parlamentară se poate desfășura fără probleme în același timp cu o anchetă penală). Dar, după ce ați CLASAT dosarul (imediat după Deciziile CCR, tocmai pentru că nu-și mai putea atinge scopul real – acela de a bloca activitatea Comisiei parlamentare de Anchetă), refuzați, cu evidentă REA CREDINȚĂ, să puneți la dispoziția membrilor Comisiei parlamentare documentele solicitate.

…Dar să mergem și mai… sus, oprindu-ne puțin din ascensiune la paragraful nr. 35 din Decizia Curții Constituționale nr. 430 din 21 iunie 2017:

„Prin urmare, este evident că reprezentanţii instituțiilor trebuie să colaboreze în realizarea anchetelor parlamentare, în această formulă concretizându-se şi principiul echilibrului între puterile statului.”

…Cu alte cuvinte, domnule Augustin Lazăr, refuzul dumneavoastră de a pune la dispoziția Comisiei parlamentare de Anchetă documentele solicitate (dintr-un dosar CLASAT!) înseamnă, în lumina paragrafului de mai sus, exact o încercare de afectare a echilibrului între puterile statului, o contestare fățișă a principiului cooperării loiale între intituțiile statului și o evidentă încercare de obstrucționare a activității Comisiei parlamentare, cu scopul împiedicării aflării ADEVĂRULUI! Prin refuzul dumneavoastră de a colabora în vederea bunei desfășurări a unei anchete parlamentare, nu faceți decât să AFECTAȚI GRAV echilibrul între puterile statului, precum și imaginea Ministerului Public și, prin extensie, a Direcției Naționale Anticorupție!

…Să urcăm însă și mai sus, ajungând până la altitudinea constituțională a paragrafului nr. 32 din Decizia Curții Constituționale nr. 430 din 21 iunie 2017:

„Având, însă, în vedere că Parlamentul exercită suveranitatea naţională [art.2 alin.(1) din Constituţie], fiind ales de către cetăţeni, drept pentru care este organul reprezentativ suprem al poporului român [art.61 alin.(1) din Constituţie], Curtea reţine că scopul anchetei parlamentare nu este acela de a verifica numai aspecte care intră în competenţa autorităţilor publice aflate sub 12 control parlamentar, ci, din contră, de a lămuri, de a clarifica împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării.”

…Având în vedere că:

– Parlamentul „exercită suveranitatea naţională [art.2 alin.(1) din Constituţie], fiind ales de către cetăţeni” și reprezentând, tocmai de aceea, „organul reprezentativ suprem al poporului român”;
– Cetățenii (inclusiv prin instituțiile de presă despre care ziceți dumneavoastră, domnule Lazăr, într-o manieră absolut intolerabilă și descalificantă, că manipulează) au dreptul și chiar solicită vehement să afle adevărul despre posibila implicare, în afara cadrului legal de funcționare, a unor instituții publice în alegerile prezidențiale din anul 2009,

vă atrag atenția că refuzul dumneavoastră de a ne pune la dispoziție documentele solicitate se traduce prin NERESPECTAREA Constituției României, NERESPECTAREA suveranității Parlamentului României, NERESPECTAREA principiului cooperării loiale între instituții!

De asemenea, același paragraf nr. 32 din Decizia Curții Constituționale nr. 430 din 21 iunie 2017 mai spune:

„Prin urmare, aceste comisii anchetează/verifică fapte sau împrejurări, şi nu persoane. Ele au ca finalitate constatarea existenţei sau inexistenţei faptelor pentru care a fost creată comisia prin mijloace de cercetare şi documentare parlamentară. Prin urmare, activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio tangenţă cu o anchetă judiciară, având un obiect şi o finalitate diferite.”.

Astfel, domnule Procuror General al României, tocmai pentru că noi nu anchetăm persoane, ci „fapte sau împrejurări”, tocmai pentru că „activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio tangenţă cu o anchetă judiciară, având un obiect şi o finalitate diferite”, precum și în virtutea tuturor celorlalte elemente menționate mai sus, rezultă fără putere de tăgadă că aveți OBLIGAȚIA de a ne pune la dispoziție documentele solicitate.

…Iar acum să mergem chiar mai sus, așa cum ne cere chiar textul Deciziei CCR. …Iată-ne ajunși, stimate domnule Lazăr, la paragraful nr. 30 din Decizia Curții Constituționale nr. 430 din 21 iunie 2017:

„Prin urmare, Curtea, determinând raţiunea normativă a anchetei parlamentare, a recunoscut plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului, stabilind, în jurisprudenţa sa expressis verbis că, pentru ca un control parlamentar să fie autentic, el trebuie să fie deplin, adică Parlamentul ţării trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistenţă acestei plenitudini [Decizia nr.48 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.125 din21 mai 1994], plenitudine care, însă, trebuie exercitată cu respectarea competenţelor strict determinate de Constituţie.”.

…Vedeți, domnule Lazăr, lucrurile sunt simple și nu e nevoie să mai faceți dumneavoastră absolut nicio „analiză”. A făcut-o deja cine trebuie in extenso – Curtea Constituțională a României! Zice foarte clar CCR că, „pentru ca un control parlamentar să fie autentic, el trebuie să fie deplin”. Iar, TOCMAI pentru a „dispune de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistenţă acestei plenitudini”, Comisia parlamentară de Anchetă v-a solicitat să-i puneți la dispoziție o copie după Dosarul nr. 213/P/2017, precum și declarațiile persoanelor audiate. Prin urmare, aveți, fără nicio altă „analiză”, această OBLIGAȚIE!

…Vă solicit să spuneți PUBLIC:

1. De ce încercați să-i păcăliți pe cetățenii României spunând că nu ne puteți transmite documentele solicitate având în vedere art. 285 din Codul de procedură penală?

Domnule Lazăr, e complet FALS ce spuneți! După cum sper că nu ați uitat, Dosarul 213/P/2017 a fost CLASAT! Deci „acțiunea penală a fost STINSĂ”! După cum, nădăjduiesc, cunoașteți, „Normele de procedură penală reglementează DESFĂȘURAREA PROCESULUI PENAL și a altor proceduri judiciare în legătură cu o cauză penală”. Pe cale de consecință JURIDICĂ și LOGICĂ, normele de procedură NU SE APLICĂ DUPĂ CLASAREA UNUI DOSAR. …Pentru numele bunului-simț și al PROFESIONALISMULUI, domnule Lazăr!

Art. 285 CPP („Procedura DIN CURSUL URMĂRIRII PENALE este nepublică”) pur și simplu NU SE APLICĂ DUPĂ CLASAREA UNUI DOSAR, domnule Procuror General al României, DEOARECE NU NE AFLĂM ÎN CURSUL URMĂRIRII PENALE!

În plus, NU EXISTĂ nicio prevedere legală care să vă interzică să „dați curs acestei solicitări”!

2. De ce încercați să-i păcăliți pe cetățenii României făcând referire la prevederile art. 111 din Constituția României?
Domnule Augustin Lazăr, art. 111 din Constituția României NU INTERZICE punerea la dispoziția comisiei parlamentare de anchetă a unui dosar clasat! De asemenea, coroborarea cu art. 285 din Codul de procedură penală este NEAPLICABILĂ în cazul unui dosar CLASAT – deci NU schimbă cu absolut NIMIC situația!

3. De ce încercați să-i păcăliți pe cetățenii României spunând că nu permite Codul de procedură penală accesul la dosar decât persoanelor prevăzute de acest Cod, în condițiile în care, cum am arătat foarte CLAR mai sus, „normele de procedură” NU SE APLICĂ DUPĂ CLASAREA UNUI DOSAR? Alin. (1) al art.94 CPP, care prevede că „Avocatul părților și al subiecților procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal” NU SE APLICĂ DUPĂ CLASAREA UNUI DOSAR, deoarece NU NE AFLĂM ÎN „PARCURSUL PROCESULUI PENAL”.

…Zău, domnule Procuror General al României, toate acestea – cu tot respectul pentru funcția pe care o dețineți – sunt chestiuni ușor de înțeles și pentru un GÂGĂ al legii! Ele nu reprezintă nicidecum complexități care ar trebui „analizate”…

Ar mai fi și altele de spus, dar consider că este SUFICIENT!
Având în vedere tot ce am scris aici, închei prin a vă solicita, domnule Procuror General al României, stimate domnule Augustin Lazăr, să răspundeți în fața CETĂȚENILOR ROMÂNIEI la următorul test grilă – Care este varianta corectă în ce vă privește:

1. Slabă pregătire profesională?
2. Neglijență în serviciu?
3. Rea credință, posibil abuz în serviciu?

Corectă e doar o variantă, corecte sunt două, ori toate TREI?

Posted by | View Post | View Group