A început școala. …Să înceapă OMUL

A început școala. …Să înceapă OMUL!

Tragedia societății omenești actuale este aceea că nu mai este… omenească. Puzderia de instituții cu nume pompoase și obiective simandicoase se așază cu dosul la om și pornesc apoi a lucra pentru… om. Iată, de pildă, „sistemul de învățământ”. La fel cum economia de tip mineralist nu e capabilă să vadă în ființa omenească mai mult decât o… „resursă” (de unde și termenul de „resurse umane”), nici sistemul educațional nu e în stare să treacă dincolo de epiderma lumii. Elevul e privit în cel mai fericit caz ca un viitor produs social și ca o resursă lucrativă. Dincolo de excepții, sistemic, elevul e pentru sistemul educațional la fel de puțin om cât sunt și „clientul” și „resursa umană” pentru sistemul economic.

Dacă vrem să facem mai mult decât să dezbatem steril sau să reformăm ineficient, e vremea să RE-UMANIZĂM învățământul. Doar așa ne putem asigura un viitor mai bun. Degeaba creăm pe bandă rulantă mega-specialiști, dacă acestora nu le stimulăm, în anii de școală, și UMANITATEA! Să nu scăpăm din vedere că până și CREATIVITATEA – despre care se face foarte multă vorbire (e un subiect la modă, fără doar și poate!) – nu e o calitate în sine. Nedublată de UMANISM, creativitatea poate fi folosită (și ESTE folosită la scară largă!) în sens negativ. În fond, și crearea bombei atomice e tot rezultatul unui proces… creativ.
Învățământul trebuie reformat din temelii. Însă nimic din ce dezbatem în prezent nu are legătură cu o reformă reală, una menită să transforme învățământul într-un proces care vede în elev în primul rând omul-elev, iar abia apoi produsul-elev, ori resursa-elev. De zeci de ani, singurele discuții care se poartă fac referire la „eficiență”. Se urmărește, în cel mai fericit caz, obținerea de „produse” cerute pe piață. …Numai că, ce să vezi, tânărul acela e mult mai mult decât un… „produs”. Cum, oare, ne putem aștepta ca cei care vin după noi să poată schimba lumea în bine în condițiile în care, cu fiecare decadă care trece, toate acele lucruri care ne fac cu adevărat oameni dispar din procesul educațional!?

Orice om dotat cu un minimum de înțelepciune, atunci când caută remedii pentru anumite probleme, își oferă mai întâi răgazul necesar pentru a descoperi CAUZELE care generează acele probleme. Or, în mod evident, starea deplorabilă a relațiilor interumane și internaționale își are cauza principală în absența UMANULUI din ecuație, indiferent dacă vorbim despre economie, educație sau politică. Dacă, timp aproape două decade, omul tânăr nu e încurajat și sprijinit în NICIUN fel să se dezvolte armonios, atunci cum ar putea acel om să contribuie la un viitor mai bun al său, al nostru, al speciei omenești în genere? Ne mirăm că planeta asta stă pe un butoi cu pulbere, dar nu ne punem absolut deloc problema că tocmai lipsa oricărui interes pentru o dezvoltare armonioasă a ființei omenești ne aduce în această situație.

…Am scris mult despre școală, despre „școala ca sete”, despre „școala omului”. Va fi un capitol consistent din cartea „România – Țara unui VIS posibil”. Cred că ar trebui să ne intereseze în cel mai înalt grad acest subiect. Pentru că este una dintre cheile care pot deschide cu adevărat poarta unui alt viitor. Discuțiile sterile actuale, în care cuvântul „om” nu își găsește deloc drumul către idei, NU vor schimba absolut nimic!

Posted by | View Post | View Group