Revolta liceenilor… 1997… Anul în care de la …

0
107

Revolta liceenilor… 1997… Anul în care de la mine personal și de la încă un coleg – George – de la liceul Spiru Haret au pornit protestele care au blocat bulevardul Magheru și care au dus la demisia ministrului Educației de atunci, Virgil Petrescu. Fără puterea de acum de mobilizare pe Facebook… Fără telefoane mobile… Însă cu entuziasmul unor tineri care nu erau manipulați de nimeni, care “doar” credeau în ceva!

…Colegii îmi spuneau “rocker-ul”. Aveam idei, voiam să schimb lumea, să schimb paradigma procesului educațional. Îi provocam pe profesorii mei, însă o făceam civilizat. Dezbăteam, uneori mai și chiuleam, dar mergeam într-un parc si vorbeam ore în șir. Puneam “lumea la cale”, scriam, gândeam, citeam, scriam, gândeam, citeam…

Nu am renunțat niciodată la entuziasmul și dorința de “a schimba lumea”. Într-un fel, am reușit să-l păstrez în mine pe “rocker-ul” care credea că putem face, împreună, diferența. Și tocmai de aceea mă doare când văd tineri care devin victime ale manipulării unor personaje sinistre, din servicii, din politică, din procuratură. Tinerețea trebuie să fie EVUL LIBERTĂȚII. Dar al unei libertăți vii, pline de substanță…

Acum, la mai bine de 20 de ani distanță, continui să cred în puterea noastră de a schimba lumea, împreună. Dar n-o putem face decât dându-ne mâna întru idealul nobil de a reașeza ființa omenească în centru.

Înțeleg nevoia de revoltă a tânărului. Am trăit-o și încă o trăiesc. Doar că ea trebuie să fie liberă, vie și plină de substanță, nu indusă și controlată din laboratoarele altora. Cu toții avem nevoie să participăm la lucruri mai mari decât noi. Dar să fim totuși atenți atunci când ne alegem CAUZA!

Fie să FIM!

Posted by | View Post | View Group
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentPreședintele Comisiei Europene, Jean-Claude …
Articolul următorSolidar, dincolo de partide
mm
"Îmi plac oamenii, îmi plac istoriile şi istorisirile lor. Aş vrea, de s-ar putea, să le aflu pe toate. Le-aş prefera şi le prefer oricărui roman. Pentru că asta sunt oamenii - romane vii. Romane care păşesc apăsat pe tocuri, romane care aleargă în tenişi. Poveşti care respiră şi clipesc. Taine care umblă..."